marți, 20 august 2013

Ultima vrăjitoare din Transilvania vol. I - Anna Vary

Volumul I-Contesa Aneke




Astăzi am terminat de citit primul volum din Ultima vrăjitoare din Transilvania-Contesa Aneke și pot să spun că mi-a plăcut, spre surprinderea mea.Limbajul este unul mult mai calm și mai puțin vulgar decât în cealaltă carte, bănuiesc că știți la care mă refer. Oricum, nu fac o comparație între două cărți. 
"Ce conta mai mult pentru mine? Misterul fascinant și întunecat al unor străini, sau povestea mea de iubire neobișnuită și interzisă?" se întreabă Alexandra, eroina cărții.
Romanul de față îmbină destul de bine prezentul cu trecutul, prezentul în care o adolescentă tipică de șaisprezece ani părăsește Bucureștiul pentru a-și petrece vacanța la niște rude într-un sat din Transilvania. Trecutul e istoria care bântuie acel sat de aproape un secol, istoria în care  Contesa Aneke, o presupusă vrăjitoare foarte frumoasă a fost ucisă de săteni din cauza unui incest pe care aceasta îl săvârșea cu fratele dinspre tată, Mathias.
Cu toate ca are câteva minusuri precum descrieri destul de rudimentare ale satului, castelului și a locurilor în care Aneke a trăit. M-aș fi bucurat să-mi pot face o imagine mai amplă despre lumea ei, dar este una destul de întunecată și fragmentară...asta e.
Plusuri ar fi o îmbinare destul de reușită a celor două cadre, trecut/prezent și folosirea unui limbaj colocvial pe care orice cititor îl poate înțelege fără nicio problemă, de aici și faptul că este o carte ce se adresează tinerilor în special.
Personajele sunt și ele simple, Alexandra este caracterizată ca fiind o adolescentă dezinhibată și îndrăgostită de fratele ei vitreg... asemănări cu Aneke, nu?  Oamenii pe care îi întâlnește în satul V. unde își petrece o parte din vacanță sunt și ei destul de interesanți, de la vrăjitoarea Lorena, fiica sa Nori și soțul Lorenei până la gazdele Alexandrei.

Lorena este descrisă ca fiind o tânără mamă preocupată de vraji, leacuri și încantații.
Apreciez gestul autoarei de a încerca să redea aerul tipic transilvănean, de oameni preocupați de traiul zilnic și înspăimântați de istorii care le-au îngreunat viața de-a lungul timpului. Deși pe alocuri mi se par exagerate câteva chestii de care sigur vă veți da seama dacă sunteți tentați să citiți cartea. :)

Melodia aceasta mi se pare un fond de fundal potrivit pentru îndeletnicirile  Lorenei, dar și pentru peisajul pitoresc în care are loc acțiunea romanului.


Sunt curioasă care este satul care a fost model pentru satul V. din roman. E un mister pe care nu cred că-l voi elucida. Oare chiar a existat undeva o poveste cu vrăjitoare din care Anna Vary să se fi inspirat pentru acest roman?
Și una din bunicile mele mi-au zis că până nu demult existau în sate femei care umblau să ia mana animalelor, și așa rămâneau vacile sterpe. Și alte povești ca acestea în care oameni se preschimbă în pisici negre sau alte vietăți, cred că țăranii români aveau multă imaginație și groază ca să scornească asemenea fantezii.
 Acestea fiind spuse, cărții  îi acord nota 8 din 10 și vă sfătuiesc să o citiți, mai ales dacă până acum erați în dubii cu ea. :) Am fost întrebată de câteva ori cum e, ați aflat răspunsul.
Puteți găsi cartea pe site-ul editurii Herg Benet.
Recenzia volumului II e aici.

3 comentarii:

  1. Mă bucur să aud că ți-a plăcut :) Sper să-ți placă și al doilea volum, mie mi s-a părut poate un pic mai bun decât primul :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt si eu curioasa de al doilea...hm.. si de al treilea ca am inteles ca va aparea curand. :)

      Ștergere
    2. Abia aștept să apară, chiar sunt curioasă de cum se va termina toată povestea :)

      Ștergere

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)