sâmbătă, 1 martie 2014

O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții-Mark Haddon

Aş vrea să nu încep acest articol cu "Nu am citit niciodată ceva care abordează această perspectivă...", dar nu prea îmi iese, pentru că e adevărat. Nu am citit niciodată o carte scrisă din perspectiva unui om diferit, un om considerat cu probleme.
Despre autor
Mark Haddon este un romancier englez născut în anul 1962. Acesta este cel mai citit roman al său, care l-a și consacrat pe autor.  Alte romane sunt: Gilbert's Gobstopper (1987)
Toni and the Tomato Soup (1988)
A Narrow Escape for Princess Sharon (1989)

Rezumat

Romanul îl are ca protagonist pe Christopher Boone, un băiat de cinsprezece ani care suferă de o formă de autism. Acțiunea propriu-zisă începe în momentul în care Christopher descoperă cățelul unei vecini omorât cu o furcă. Este foarte afectat de cazul morții câinelui Wellington, fiind de asemenea și suspectat de uciderea lui, dus la poliție și recuperat de tatăl său câteva ore mai târziu.
Datorită acestor întâmplări, Christopher, decide că vrea să investigheze și să descopere cine e ucigașul câinelui doamnei Shears.
Face multe investigații, ba chiar trece peste teama sa de a vorbi cu străinii și cere vecinilor detalii. Este pus pe fapte mari și reușește să rezolve cazul, chiar dacă tatăl său insistă ca el să termine cu jocul de-a detectivul.
În timpul acestor demersuri  află și detalii cu privire la mama sa, despre care știa că e decedată.
Este mai mult decât un roman polițist, este un roman al maturizării (dacă îl pot numi așa), un roman în care un tânăr cu deficiențe mentale își înfruntă handicapul pentru a-și atinge scopurile, și trebuie să recunosc că se descurcă foarte bine.
Cartea se bazează foarte mult și pe latura vizuală, Christopher este as la matematică și la tot ce ține de jocuri logice, așa că în carte veți vedea diferite desene, schițe sau ecuații realizate de puști.
Romanul este narat din perspectiva lui, vedem lumea prin ochii lui, ne temem de ce se teme el, și chiar înțelegem de ce îl sperie aglomerațiile de oameni, de ce nu-i place ca mâncarea să se amestece și chiar de ce detestă anumite culori ori zgomote.
Este o poveste care te ajută să vezi viața și dintr-o altă perspectivă, cea a unor persoane diferite, neînțelese pe care oricine ar prefera să le evite în majoritatea situațiilor.
***
"La școală, doamna Forbes, a spus că atunci când a murit, mama a urcat în rai. Asta pentru că doamna Forbes este bătrână și crede în rai. (...) Am spus că nu există nimic înafara universului și că nu există un loc cu totul diferit (...)"
***
 "Cred că aş putea să fiu foarte bun astronaut. Ca să fii un bun astronaut trebuie să fii inteligent, iar eu sunt inteligent."
***

Să vă spun părerea mea

Mi-a plăcut mult cartea, am citit-o relativ repede și sunt sigură că unii o vor termina în două-trei zile, eu sunt mai leneșă. Punctele forte sunt sinceritatea, luciditatea (Christopher este un mult-prea-bun-observator), dar mai ales inocența cu care acesta scrie. Am uitat să menționez că el scrie un roman pe baza cazului Wellington, la îndrumările uneia dintre profesoarele de la școală.
Minusurile sunt descrierile prea amănunțite, repetarea unor anumite structuri din text și explicațiile matematice sau științifice pe care eroul nostru le da. De asemenea, există și ecuații matematice rezolvate în carte, aviz amatorilor. :))
Din fericire plusurile sunt mai multe și mai vizibile decât minusurile.
La începutul articolului scriam că nu am mai citit vreodată ceva scris din perspectiva unei persoane cu handicap mintal...am greșit, am mai citit cărți care au ca personaje astfel de persoane, sau cel puțin am încercat (ex: Zgomotul şi furia, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Extrem de tare şi incredibil de aproape), dar din păcate, în întregime am reuşit să citesc doar ultima carte din enumeraţie.
În concluzie, este o carte care merită, îi mulţumesc prietenei care mi-a recomandat-o și împrumutat-o. Îi acord cărții nota 8 pe 9 din 10.
****
V-am promis că mă revanșez pentru absență, încerc să fac asta.
Apropo, sunt în al nouălea cer, vine primăvara, Aleluia!!! Zi mai lungă, flori, păsări care cântă, posibilitatea de a sta mai mult afară decât în casă, pe scurt... MINUNAT!
Cu ocazia acestei zile speciale și acestui început de sezon foarte special pentru buburuze, vă doresc flori, zumzete de veselie, soare în ferestre și mai ales fericire!
O zi minunată!
A voastră,
Buburuză

2 comentarii:

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)