când boala dă un nou sens vieții






Nu vi se întâmplă adesea să vă plictisiți? Să considerați monotonă rutina de zi cu zi și să aveți impresia că trebuie să urmeze ceva mai bun altfel o să vă luați lumea în cap de plictiseală?
Eu pățesc adesea și uneori mă gândesc cum se simt cei bolnavi care știu că nu mai pot aștepta multe de la viață. Când gândesc așa parcă îmi trece plictisul ăsta bacovian.


Vă dați seama, atunci când omul află că mai are puțin timp de trăit vrea cu toată ființa să trăiască? 
Da, cred că realizați. 
Când e bolnav omul nu mai plânge nici că n-are pereche, că n-are nu știu ce tip de mașină ultra-modernă și scumpă, n-are faimă și nici avere. El știe ce-și dorește în acele momente...sănătatea


18 - ovItc24
sursa fotografii
Din fericire n-am fost niciodată pusă în astfel de situații, dar cunosc persoane. Știu cum au fost și am o vagă idee despre cum au trecut peste aceste șocuri și peste problemele de sănătate. 
Pe internet circulă tot felul de știri și relatări cu ultimele dorințe ale bolnavilor de cancer, cei cărora le-a fost pus diagnosticul final incurabil.

Câțiva vor ca ultimă dorință să-și întâlnească idolii, alții să ajute lumea sau să își țină pentru ultima dată în brațe cățelul... e trist și nedrept dar se întâmplă.
Nu știi când poți fi tu în locul acelei persoane, când ești tu cel în cauză nicio revoltă nu te ajută, nici strigatul la Cel de Sus sau înjuratul nu îți garantează încă cincizeci de ani de viață. 
Şi totuşi, cum poate trece o persoană peste aceste momente? Dar apropiații săi? 
Un lucru e sigur, o astfel de persoană va face orice îi stă în putere să-și prelungească viața și chiar să scape de problemele de sănătate. În felul acesta capătă un nou scop în viață.

Comentarii

  1. Uneori nici nu ralizam cat de norocosi suntem, prin simplul fapt ca suntem sanatosi. Din cauza micilor griji adunate, uneori pierdem lucrul acesta din vedere, si cred ca ar trebui sa ni-l reamintim mai des :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Sănătatea este ceea ce avem nevoie. De multe ori nici eu nu-mi dau seama, dar când am o răceală banală mă rog să-mi treacă pe cât de repede posibil. Şi e doar o răceală.
    Am citit şi eu despre cazul tinerei răposate. E atât de trist şi de... aiurea. În astfel de momente îmi vine pur şi simplu să zbier "Nu e corect!". Dar fiecare are un destin de îndeplinit.
    În orice caz, m-a impresionat ce a făcut soţul ei. E o tragedie din care avem multe de învăţat.

    RăspundețiȘtergere
  3. am vazut si eu pozele astea si mi s-a facut pielea de gaina rau de tot :-ss

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna Bianca! Ce o sa-ti spun tie si cititorilor o sa para un paradox dar nu e asa. Totul are o anumita logica, un anumit sens, nu cred ca, ceva anume este la voia intamplrii!!! Asa vream noi sa credem dar nu este asa!!!

    Boala, desi este un lucru extraordinar de greu de suportat (fie vorba si de doar o simpla raceala) dar cateodata (daca nu de cele mai multe ori) face lucruri absolut senzationale. Aproape ca le-as numii miracole!!!

    Un astfel de exemplu este familia mea si vecinii mei. Familia mea (unul din membrii, din fericire nu eu) a fost lovita de o boala extrem de grea (nu pot sa spun care e, dar nu e cancer). Din cauza acestei boli cu totii am suferit foarte mult. Unul din vecini avea cam aceeasi tip de boala. Parintii mei nici macar nu voiau sa-i vada la fata pe vecini (certuri vechi din cauze mai mult sau mai putin importante)!!! Ce s-a intamplat dupa aceea?
    Parintii mei au inceput sa inceapa sa vorbeasca cu vecinii si chiar sa se impece!!! Da!!! Tocmai datorita UNEI BOLI COMUNE!!!

    Asa ca poate sa ne intrebam mai putin: "De ce eu?", "De ce tocmai familia mea si nu altcineva?", "Cu ce am gresit in viata, de merit, asemenea lucru?" sau sa ne indoim de Judecata lui Dumnezeu: "De ce Dumnezeu face asta?", "Dar oare asa de nedrept este Dumnezeu?".

    Totul este cu un scop si numai Dumnezeu stie care este acest scop!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate. Fiecare încercare prin care suntem trecuți de Dumnezeu este, într-un fel sau altul, spre binele nostru. Cum ziceai tu, nimic nu este întâmplător, chiar dacă prima impresie ne dezamăgește.
      Cu toate acestea, nu putem blama pe nimeni pentru că boala descurajează... este un lucru aproape normal să ne permitem să și 'cădem', ca mai apoi să ne putem ridica. :)

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)