luni, 23 iulie 2012

Casa tunetului- Dean Koontz

Casa tunetului
 Am tot zis  că  o citesc și  public recenzi, și am tot tras de ea până acum, când am terminat de lecturat și pot să spun cu toată sinceritatea că mi-a plăcut. Koontz a redat cărții umor prin personajele pozitive și prin dialoguri, dar și un sentiment de groază, de mister menit să-ți dea fiori pe șira spinării datorită descrierilor să le spunem mobide ale cadavrelor din halucinațiile ei. Aa, voi nu știți cine e ea. Lăsați-ma să vă dau mici detalii despre carte.E destul de greu să fac asta fără a vă strica misterul și farmecul ei.
  Vă spun puțin din începutul ei:
  Susan Thorton se trezeşte din  comă într-un spital îndepărtat de orașul ei de reședință.I s-a spus că a avut un accident de mașină în timp ce era în vacanță în Willauauk, după accident a fost adusă la spital unde a zăcut 3 săptămâni în comă. În timpul recuperării Susan este bântuită de niște halucinații teribile- în care patru morți, criminalii care l-au ucis cu 13 ani în urmă pe iubitul ei într-o peșteră numită Casa tunetului- o amenință cu moartea. Nu știu dacă să vă mai zic ori ba, că dacă dau prea multe detalii nu mai citiți cartea, și nu vrem asta. Vă mai spun că această carte are și puțin romance, pe lângă thriller și psihologic. Lui Susan îi va pica cu tronc doctorul care o ajută să treacă peste problemele de sănătate și să rezolve sursa halucinațiilor.
  Casa tunetului este un roman scris într-un ritm alert,plin de suspans, cufundat în mister, unde aproape ca în orice carte, acesta este dezvăluit la sfârșit.
  Mie personal mi-a plăcut foarte mutl acest roman și îl recomand cu căldură oricărui cititor de gen thriller, suspans sau oricărui cititor care s-ar simți bine citind o carte cu puțin sânge.Are doar puțin, cât să prinzi gustul. ;)
 La mine, e a doua carte de acest gen pe care am citit-o, după Carrie de Stephen King, carte de care m-am bucurat de asemenea ca am citit-o.


Gata, sper că v-am convins, dacă nu, sper doar să mai rasfoiți putin google.ro ca să citiți mai multe rezumate ale acestei cărți.La noi a fost publicata în 1993 la editura Olimp, și mă mir că ăână acum nu s-a sinchisit nimeni să o republice, am văzut că la alte cărți a devenit o modă să le vezi publicate în mai multe ediții.

2 comentarii:

  1. Am citit si eu cartea... Pot spune cu mana pe inima ca este un roman exceptional. Deznodamantul este unul zguduitor, neasteptat. Ador operele lui, si daca nu te superi iti recomand si eu cateva romane scrise de el : Cursa, In puterea Noptii, Traieste Noaptea, Masca (tot de la editura Olimp), Cu sufletul la gura si multe altele. Poate le-ai citit, dar eu, o fana Dean Koontz, ti-am enumerat operele mele preferate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Casa tunetului e singurul roman pe care l-am citit de la Koontz, dar poate pe viitor voi citi si altele si voi reveni asupra sugestiilor tale, multumesc Madalina! :)

      Ștergere

Adaugă un comentariu. Nu uita de bunul simț ;)