Cititorul din peșteră - Rui Zink


"La fel ca în dragoste, lectura e o întâlnire între două persoane imperfecte care se pot completa la perfecție."
Mi-am cumpărat Cititorul din peșteră în cea de-a doua deplasare pe care am avut-o cu teatrul, am vrut să am o amintire frumoasă din Baia Mare.
Cititorul din peșteră, cartea lui Rui Zink,  este  o pledoarie subtilă pentru lectură. 
Fără prea multă trudă, lectura curge lin, intrăm în poveste și îl cunoaștem pe protagonist, un adolescent dezolat, vocea naratorului, care trebui să se împace cu divorțul părinților.
Pentru a scăpa de razia gărzii regale, inculpat fiind de niște furtișaguri, băiatul reușește să se îmbarce pe o navă, fără a ști însă încotro se îndreaptă.

"Toată lumea fură ceva de la cineva: bani, idei, muncă, timp, răbdare, viață chiar."
Află scopul călătoriei întâmplător, de la căpitanul navei. Căpitanul și restul echipajului sunt în căutarea cititorului din peșteră, al lui Anibalector: o creatură monstruasă care se hrănește cu carne umană.
Adolescentul ajunge prizonierul lui Anibalector, dar mai mult de atât, începe să citească. Anibalector este mentorul lui, împreună se angrenează în conversații pe marginea cărților. Venit dintr-o lume în care televiziunea și poveștile televizate sunt în floare, adolescentul își dezvoltă spiritul critic.

"Ca să-ți formezi gustul, ca să capeți încredere în gustul tău trebuie mai întâi să ți-l educi."

Cu ajutorul lui Anibalector, băiatul descoperă autori precum Peossa, Bocage sau Tolstoi.
Cu ironie și umor, monstruasa creatură îl povățuiește pe eroul nostru pe drumul lecturii, îl învață cum să citească, îl îndeamnă să își selecteze singur lecturile, ba chiar să își exprime gândurile pe baza a ceea ce a citit, iar povestea nu se termină aici.
Până la urmă, Anibalector este o personificare a părintelui, profesorului sau persoanei care cu tact sau fără, poate să îndemne un copil să citească și să iubească literatura.



Mie mi-a plăcut cartea și o recomand cu drag cititorilor deja vechi în meserie, dar și celor care nu au un obicei constant din citit.
Cartea pe care deja am început să o citesc este Numele lui Dumnezeu este Milostivirea, Papa Francisc în dialog cu Andrea Tornielli.
Voi ce ați mai citit grozav și ce urmează să citiți?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Notre-Dame de Paris-Victor Hugo

Lorelei- Ionel Teodoreanu

Scrisoare de dragoste - Mihail Drumeș